O infecție comună, în timpul anilor de adolescență, ar putea declanșa scleroza multiplă

Încă de la descoperirea sclerozei multiple în 1868, cauzele acestei boli cumplite au rămas incerte. Genele au fost identificate ca factori importanți. Tocmai de aceea, alți membri ai familiei care suferă de scleroză multiplă reprezintă un factor asociat cu riscul dezvoltării bolii.

Un studiu recent a descoperit că numeroase tipuri de infecție în timpul anilor de adolescență sunt asociate cu scleroza multiplă după vârsta de 20 de ani. Asta ar putea explica de ce oamenii care suferă de scleroză multiplă au și mai multe infecții ce necesită spitalizare.

• O singură plimbare zilnică de o oră ar putea prelungi viața cu șase ore
• Consumul zilnic de ceai sau cafea ar putea reduce riscul de cancer

Dacă aceasta ar fi explicația, infecția nu ar reprezenta un factor declanșator pentru scleroza multiplă, ci mai degrabă ar identifica persoanele mai predispuse la dezvoltarea bolii. Noul studiu, publicat în jurnalul JAMA Network Open, analizează această teorie și arată că febra glandulară (una dintre infecțiile cele mai asociate cu riscul de scleroză multiplă) în timpul anilor de adolescență este un factor de risc pentru scleroza multiplă.

Un risc mai crescut de scleroză multiplă după vârsta de 20 de ani

Unii oameni de știință au sugerat că infecțiile precum febra glandulară (numită și mononucleoză infecțioasă sau „boala sărutului) ar putea fi mai severe în cazul oamenilor care dezvoltă scleroza multiplă pentru că sistemul lor imunitar este deja afectat.

Însă, o altă explicație (cea investigată de noul studiu) ar fi că infecția declanșează scleroza multiplă. De asemenea, savanții au argumentat că familiile cu mai multe infecții diferă în diverse moduri față de familiile care au mai puține infecții. Poate că diferențele dintre aceste familii, nu doar infecțiile în sine, sunt ceea ce explică riscul de scleroză multiplă.

Cercetătorii au descoperit acum că febra glandulară între vârstele 11 și 19 ani a fost asociată cu un risc mult mai crescut de scleroză multiplă după vârsta de 20 de ani. De asemenea, noul studiu a confirmat că febra glandulară, și mai mult ca sigur și alte infecții, sunt factori de risc importanți pentru scleroza multiplă și ar putea declanșa maladia.

Un diagnostic de scleroză multiplă poate fi stabilit abia după ani buni

Cel mai crescut risc pentru scleroza multiplă a fost observat la infecțiile făcute între vârstele de 11 și 15 ani (în perioada de pubertate), riscul diminuându-se odată cu vârsta și dispărând aproape complet până la vârsta de 25 de ani.

Chiar dacă mononucleoza infecțioasă ar putea declanșa scleroza multiplă, de cele mai multe ori în perioada pubertății, un diagnostic poate fi stabilit abia după ani buni. Mulți oameni care au infecție între vârstele de 11 și 15 ani au primit un diagnostic de scleroză multiplă abia după ce au trecut de 30 de ani.

Asta pentru că leziunile asupra creierului cauzate de scleroza multiplă se dezvoltă lent până când o persoană ajunge destul de bolnavă încât să fie diagnosticată.

Febra glandulară în timpul adolescenței ar putea declanșa scleroza multiplă

Febra glandulară în timpul adolescenței ar putea declanșa scleroza multiplă pentru că ajunge la creier. Leziunile cauzate la celulele nervoase ar putea face ca sistemul imunitar să înceapă să atace un strat izolant numit teaca de mielină.

Atunci când sistemul imunitar este activat în acest fel, procesul este numit autoimunitate. Odată început, procesul poate deteriora nervii din creier, iar situația devine tot mai gravă pe măsură ce trec anii.

Noul studiu oferă dovezi solide în privința faptului că o formă severă de febră glandulară (și cel mai probabil alte infecții serioase) în timpul anilor de adolescență poate declanșa scleroza multiplă, chiar dacă, de cele mai multe ori, boala nu va fi diagnosticată decât după cel puțin 10 ani de la infecție.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trei tipuri distincte de scleroză multiplă au fost identificate de oamenii de știință

Cu un pas mai aproape de tratamentul pentru scleroza multiplă. Ce a arătat un studiu clinic recent

Un bărbat diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică și-a construit propriul robot care să-l hrănească

Exercițiile fizice intense ar putea declanșa scleroza laterală amiotrofică. „Este cu adevărat remarcabil”